|
|
Disponibilitate :
|
disponibila
|
Prezentare
O capodopera de poezie si umor negru. Istoria postuma a lui Sade este la fel de paradoxala pe cat a fost si existenta sa. Patruzeci de ani din viata si i-a petrecut la inchisoare, respins si stigmatizat de catre contemporanii sai, neavand dreptul sa-si publice nici macar cele mai importante carti, ba chiar vazandu-si distruse anumite manuscrise. Cu toate aceste, se pare ca el a fost primul si cel mai puternic reper al Secolului Luminilor. Burghezul secol XIX l-a respins. Chateubriand, Lamartine, Baudelaire si Flaubert ii datoreaza mult, desi au evitat sa-i invoce numele. De-abia in secolul XX, se poate spune ca suprarealismul i-a reabilitat numele. Voga lui Sade este insa, pe cat de mare, pe atat de contradictorie, chiar si acum, la doua secole de la nastere: Sade este deopotriva un mit al revolutionarilor, al literatilor, al filosofilor, dar si al filmelor pornografice. Justine sau Nenorocirile virtutii este prima opera a lui Sade care ajunge sa fie citita de contemporanii sai. Este, totodata, opera care ii va pune pentru totdeauna marchizului pecetea de infam , cu toate ca, presimtind parca scandalul pe care avea sa-l declanseze, Sade n-o semnase. Respingand teza rousseauista a naturii inocente si bune a omului, Sade dezvaluie raul din noi si din viata. Virtuoasa Justine isi marturiseste nenorocirile , ramanand o intrupare a virtutii pana chiar si in cele mai scabroase detalii. Apologie a libertatii, dar si a cruzimii, sensibilitate pe care numai fiintele rafinate o cunosc , cartea lui Sade uimeste si scandalizeaza. Opera lui Sade nu pare a fi altceva decat un strigat disperat catre o virginitate inaccesibila, strigat invesmantat si invaluit intr-un cantic de blasfemii. Pierre Klossowski Da, sunt libertin, o marturisesc. Am gandit tot ce se putea gandi de soiul acesta, dar n-am facut tot ce am gandit si, fara indoiala, nici n-am sa fac. Sunt libertin, dar nu sunt nici nelegiuit, nici ucigas. SADE |